Dupa ce nu am ajuns cu trenul la Potosi, pentru ca a avut parte de probleme tehnice – cica nu era gata cand am ajuns in “gara” :))), am cautat lucuri de facut si am aflat de posibilitatea de a vizita minele din muntele cu o forma aproape perfect conica. Mineritul e ocupatia de baza aici si se intampla asta de cand spaniolii au descoperit resursele de argint de aici. Pe vremea aceea era unul dintre cele mai mari orase din lume, concurand cu Paris-ul si New York-ul.
Dimineata am facut cunostinta cu ghidul nostru, Reynaldo, si cu ceilalti din grupul nostru, doua fete din Germania, dupa care am fost dusi la locul de echipare cu niste haine de minerit, casca cu lampa, cizme de cauciuc si o esarfa care sa ne ajute in momentele prafuite din galerii. A urmat o vizita in piata dedicata mineritului unde gasesti tot ce ai nevoie pentru aceasta munca: tarnacoape, casti, acumulatori, ciocane si … dinamita. Am cumparat si noi cateva cadouri pentru cei din subteran: sucuri, frunze de coca, alcool foarte puternic de 90 grade.
Aici minerii lucreaza fie in cooperativa, fie in mine private. Cei din cooperativa formeaza grupuri de maxim 5-6 persoane, care sapa dupa minereuri si impart profitul dupa ce-si platesc taxele. E o munca foarte grea, intrucat nu folosesc nimic mecanizat, doar pura forta fizica si dinamita.
Faptul ca suntem inalti a fost un dezavantaj in strabatutul galeriilor mici ca altitudine, deseori apeland la pozitii ciudate ale corpului, care duceau cu clopotarul din Notre Dame indragostit de Esmeralda. Uneori, fiindca nici mersul piticului nu dadea randament, am apelat la genunchi. Cel mai des se intampla sa dau cu capul de diverse lucruri si cred ca am avut peste 50 de astfel de contacte…voi vedea zilele urmatoare daca sunt mai creativ sau daca am pierdut cateva puncte IQ :).
Fiind sambata, nu erau foarte multi mineri in galerii, intalnind doar doi si cu care am stat de vorba. Amandoi au copii si niciunul nu-si doreste ca ei sa le calce pe urme, straduindu-se sa stranga suficienti bani pentru a-si educa copii pentru o viata mai usoara. Toti minerii inainte de a intra in galerii, aduc ofrande la statuiele din mine ce il reprezinta pe Tio, protectorul lor, asezand frunze de coca, stropind cu alcool sau punand o tigara aprinsa in gura.
A fost o experienta interesanta si ajunge sa o faci o singura data…asa ca vom ramane doar la vizitele in saline 