La fel ca si in Arequipa, si in Cuzco tot intr-o duminica s-a nimerit sa mergem la rafting. Experientele au diferit: in Arequipa am experimentat pe raul Chili saritori si de gradul 4, iar aici langa Cuzco intrucat de abia incepe sezonul ploios, raul nu oferea mai mult de nivelul 3. Acest lucru am putut oarecum sa-l intuim de la inceput intrucat in comparatie cu instructajul foarte complex de 20 min de la prima experienta, aici ghidul Eduardo ne-a retinut in acest sens doar pentru vreo 2 min.

Dupa cele 2h de rafting ne-am putut bucura de sauna si de un dejun copios, iar dupa am facut zipline (tiroliane peste rau).

Luni, dupa spaniola am ales sa mergem sa vizitam Muzeul de arta contemporana si sa mai facem niste cumparaturi din piata. Intrucat muzeul are activitatea suspendata pentru vreo 3 zile, ne-am ales doar cu piata, de unde am luat legume (inclusiv niste legume deja gatite de localnice si vandute pe strada), fructe cunoscute si necunoscute, dar si 2 fulare pentru ca durerile de gat au persistat in ultimele 2 zile.

Azi dupa amiaza, intrucat Silviu avea ceva de lucru la calculator, am decis sa ma inscriu la un workshop la Muzeul de ciocolata. Experienta a fost interesanta si amuzanta si in plus am aflat si cateva lucruri noi despre arborele de cacao si despre ciocolata. Pentru cei curiosi am sa mentionez cateva dintre aceste lucruri mai jos (zic cateva fiindca nu-mi mai amintesc tot ce ne-a zis Nic, ciocolatierul nostru):

– istoria ciocolatei incepe de la mayasi care obisnuiau sa prepare din pasta de cacao amestecata cu apa, ardei iuti si faina de porumb, o bautura spumoasa si condimentata, de ciocolata;

– in jurul anului 1520 dupa ce conquistadorii au cucerit Mexicul, boabele de cacao au ajuns si in Spania, insa abia 100 de ani mai tarziu secretul ciocolatei s-a raspandit in toata Europa;

– intrucat costurile importului de boabe de cacao si zahar erau ridicate numai persoanele foarte instarite puteau degusta ciocolata;

– prima tableta de ciocolata a aparut in timpul Revolutiei Industriale, cand procesul de obtinere al ciocolatei a cunoscut dezvoltari tehnologice majore; insa dezvoltatea tehnologica nu a adus si modificari in procesul de crestere si recoltare a boabelor de cacao si astfel si in prezent se folosesc exact aceleasi proceduri ca acum 2000 de ani (boabele de cacao sunt recoltate, fermentate, uscate, curatate si macinate, actiuni desfasurate in mare parte manual);

– armata este cea care a imprastiat iubirea pentru ciocolata pe intreg globul, iar totul a inceput la sfarsitul secolului al 19-lea, cand regina Victoria a trimis cu ocazia Craciunului cadouri de ciocolata soldatilor ei;

– cei mai mari consumatori de ciocolata sunt americanii, iar asiaticii sunt cei ce o consuma cel mai putin;

– din fructele date de un arbore de cacao pe parcursul unui an se pot obtine intre 7 si 10 tablete de ciocolata.

Dupa ce am prajit boabele de cacao, le-am separat de coaja, le-am pisat pentru a obtine pasta de cacao, la sfarsit ne-am ales niste forme pentru a ne crea propriile ciocolatele, dar si diferite ingrediente. Aveam de ales de la arahide, migdale, alune, m&m, marshmallow, pudre de coca, scortisoara, sare, lapte, ginger, chili, pana la multe alte ingrediente ale caror denumiri nu le-am putut tine minte (majoritatea fiind in Quechua).