Gata, maine foarte, foarte dimineata ne pornim catre canionul Colca, unde vom petrece urmatoarele 3 zile. Am umblat azi la destul de multe agentii pana cand am ales o oferta care sa ne convina si ca pret si ca traseu. Asta presupune si o izolare de internet si din cate am inteles si chiar de curent electric
Pe langa agentii am vizitat manastirea Santa Catalina care este de fapt un oras in oras si pana recent nu se putea vizita. Totul s-a schimbat cand autoritatile au intervenit si au obligat sa-si deschida portile. Vom pune poze imediat ce ne vom intoarce din canion 😉
Azi de ziua mea, m-am aranjat putin, adica m-am tuns si chiar in momentul in care m-am asezat pe scaunul foarte moale din fata oglinzii, mi-am dat seama ca nu port sapca mea neagra Sweet Sulina. Ajunsi mai spre seara in camera, primul lucru a fost sa o caut si nu era…m-am indispus pentru ca am primit-o cadou de la Sorin si Magda cand am fost la Sulina si tin la ea, mai ales dupa ce m-a salvat de niste “guano”. Am refacut in minte traseul de seara precedenta si mi-am dat seama ca doar dupa o bere la altitudine am reusit sa o uit la restaurant. Repede ne-am imbracat si in 10 minute eram acolo, unde din fericire ne-a fost returnata…yeeeee
Asadar, ne-am dus sa sarbatorim ziua mea cat si onestitatea arequipenilor la o cofetarie, care era cat pe ce sa se transforme intr-o iesire la Starbuck’s, dugheana pe placul Dianei.
Ne auzim in trei zile.
Cand spui “ziua mea”, te referi chiar la ziua ta, sau la ziua cand trebuia sa faci de serviciu la scris pe site?
In cazul in care raspunsul este varianta 1, atunci “La multi ani!”, si la cat mai multe aniversari in America de Sud
Multumesc frumos…m-am facut cu un an mai mare.
Quazi, sunt mandru te tine ca nu te-ai lasat tarat in mizeria aia de local, pt […cenzurat…], numita Starbucks !
Bravo ! Se vede ca esti mai intelept odata cu trecerea anilor 😀